Haloterapia (sau salinoterapia) în conditiile oferite de Halo– Camera tip Costa
Haloterapia sau salinoterapia este procedeul prin care persoanele inhaleaza aerosolii salini, cu ajutorul carora sunt tratate diverse afectiuni, în principal afectiunile respiratorii.
Termenul provine din cuvintele: Salina care înseamna exploatare de sare la adâncime si Terapie care înseamna tratare/vindecare.
În literatura de specialitate se foloseste termenul de Haloterapie, care provine din cuvintele Halos – în lb. greaca înseamna sare, iar Terapie înseamna tratare/vindecare.
Haloterapia se practica din timpurile stravechi, din vremurile în care omul a început sa exploateze si sa consume sarea, acesta realizând si simtind empiric efectele aerosolilor salini asupra organismului.
Cu timpul, sarea a ajuns o materie extrem de pretioasa, în unele cazuri, mai pretioasa decât aurul, astfel încât pâna si soldatii romani erau retribuiti lunar în bulgari de sare, plata care purta denumirea de „Salarium”, termen pastrat pâna în zilele noastre, folosit la definirea remuneratiei în urma unei munci efectuate.
Haloterapia este un procedeu extrem de simplu de terapie, acesta neimplicând sub nici o forma administrarea de medicamente sau suplimente alimentare, imobilizari la pat sau regimuri alimentare. Însa, pe cât de simplu este procedeul, pe atât de complex este mecanismul salin în organism.
Haloterapia implica pe de o parte, inhalarea pe caile respiratorii a aerosolilor salini, iar pe de alta parte, absortia aerosolilor salini prin intermediul pielii. Pielea este considerata al doilea organ de respiratie (dupa plamâni) al corpului.
Cum se realizeaza absortia aerosolilor salini la nivelul pielii? Datorita fenomenului de difuzie, aerosolii salini se raspândesc relativ uniform în atmosfera interioara a incintei haloterapeutice, fiind în permanenta combinati cu particulele de apa ce formeaza umiditatea relativa. Expunerea corpului si implicit a suprafetelor de piele în aceasta atmosfera, determina depunerea, apoi absortia ionilor salini prin capilaritatile pielii si transportarea lor în tesuturi, pâna la nivelul celular. Absortia prin piele a ionilor salini se datoreaza în primul rând procesului osmotic sub conditiile fenomenelor bio-electrovalente la nivel molecular si atomic.
1.Aerosolii
Aerosolii se definesc ca fiind micro-particule, aflate în suspesie într-un mediu gazos, respectiv atmosfera.
Acesti aerosoli pot fi micro-particule solide, lichide sau gazoase. Prezenta lor în atmosfera poate fi determinata: prin evaporare, prin dizolvare superficiala, prin actiune mecanica, prin actiune chimica, diverse emanatii.
Aerosolii au diametrele cuprinse între 0 si 10 µm. Aceste micro-particule pot ramâne în atmosfera intervale de timp cuprinse de la câteva ore pâna la durate de ordinul zilelor, saptamânilor sau chiar anilor. Durata de plutire este conditionata de umiditate, temperatura, miscarea aerului, variatiile de presiune, efectele razelor solare, turbiditate, etc. Aceste micro-particule „plutesc” datorita ciocnirii repetate cu moleculele de aer, moleculele de apa din atmosfera, anumitor interactiuni electro-chimice.
Particulele cu diametre peste aceasta valoare (10 µm) se depun pe sol, datorita efectului gravitational.
2. Aerosolii în natura
Cum se formeaza aerosolii?
Aerosolii iau nastere prin evaporari, din turbulentele atmosferice cu efecte mecanice asupra diverselor suprafete, diverse tipuri de emanatii sau chiar praf cosmic, colectat de atmosfera.
De regula si în cantitati bine determinate, acesti aerosoli se combina cu aerosolii de apa din atmosfera, fiind ulterior depusi pe suprafata terestra. De retinut ca aerosolii se formeaza si se depun permanent, în diverse cantitati si în diverse regiuni, în functie de factorii de mediu, factorii naturali, factorii umani, etc.
Din cadrul aerosolilor atmosferici, aerosolii salini, proveniti din apele marilor si oceanelor, joaca un rol extrem de important, acestia, prin densitatea si ciclicitatea lor putând înfluenta chiar modificarile climatice. Aerosolii salini aflatii în straturile atmosferice pot neutraliza majoritatea acizilor si substantele nocive emanate în atmosfera prin activitatile poluante sau chiar eruptiile vulcanice. Ca si o curiozitate, cu cât cantitatea de aerosoli salini este mai mare (spre optim) în atmosfera, cu atât aceasta devine mai limpede, putându-se vedea pâna departe. Cantitatile de aerosoli salini determina deci, gradul de nebulozitate atmosferica. Cu cât poluarea si emanatiile de gaze sunt mai mari, cu atât este mai scazuta densitatea aerosolilor salini, deoarece acestia se combina si se diminueaza cantitativ, determinând direct scaderea accentuata a calitatii atmosferice si implicit a aerului inspirat.
Doar pentru Europa industrializata, statisticile arata faptul ca peste 60% din populatie sufera de afectiuni respiratorii, sub o forma sau alta, predominând astmul si bronsitele alergice sau tabagice. Acutizarea acestor boli poate duce la insuficiente respiratorii majore, reducerea capacitatii de activitate, forme clinice cu costuri corespunzatoare, cheltuieli masive de tratare.
Cercetarile au aratat ca orice încapere, cu o închidere minima de 80%, contine un numar cuprins între 400 si 600 de aerosoli/m3. În cazul neaerisirii, numarul acesta creste prin dezvoltarea de germeni patogeni care pot provoca îmbolnaviri. În aglomerarile umane, orasele spre exemplu, numarul germenilor patogeni si a substantelor oxidante pentru organism este de peste 1000 /m3 de aer.
Aerosolii din Halo-Camera tip Costa
Prin natura constructiei sale incinta Halo-Camerei reprezinta un mediu adiabat, ceea ce înseamna ca schimbul de temperatura cu mediul este aproape neglijabil.
1. Premise constructive:
- alveola de aer curat, realizata din folie etansa;
- panouri din lemn de rasinoase, ale caror elemente de scândura sunt profilate pe ambele fete pentru realizarea canalizatiilor alveolare de circulatie fortata si dirijata a aerului prin peretele de sare;
- porozitatea controlata a suprafetelor de lemn;
- folosirea de sare bulgarasi sparti pentru structura de zidire pe verticala, metoda datorita careia suprafata de contact a sarii cu aerul este infinit mai mare decât într-o salina (de cca. peste 500 de ori/m2);
- temperatura constanta (T), strict controlata digital, între limitele confortului termic 18OC – 24OC , fara variatii bruste de valori;
- valorile umiditatii relative (RH) mentinute strict cu ajutorul unui calculator de proces, între limitele de 50% – 70%;
- lipsa aproape totala a curentilor de aer în interiorul Halo – Camerei;
- cantitatea de aerosoli salini determinata de integratorul digital si mentinuta între valorile terapeutice (minim absolut 1 gr/m3, maxim absolut 37 mgr/m3 de aer);
- sistem de control digital al microclimei din interiorul Halo – Camerei (atmosfera interioara);
- sistem automat de regenerare rapida a atmosferei terapeutice, inclusiv generator de ceata salina pentru re-amorsare microclimat;
- sistem automat de exhaustare aer viciat/respirat;
- sistem automat de ventilare si filtrare, cu control automat al temperaturii aerului proaspat;
2. Mecanismul de generare si întretinere atmosfera salina
Umiditatea relativa (RH) din atmosfera, în anumite limite de valori, este considerata ca fiind o solutie apoasa, care se comporta ca solvent pentru majoritatea tipurilor de micro-particule (respectiv aerosoli) aflate în suspensie relativ stabila în atmosfera. În cazul nostru, supunem discutiei doar aerosolii salini, formati din microparticule de sare – NaCl.
În urma procedeului mecano – electrochimic de amorsare a atmosferei haloterapeutice (procedeu care face parte din secretele de fabricatie!), se creeaza un microclimat continând o cantitate de aerosoli salini suficienta pentru declansarea ciclului de autogenerare continua a acestora, respectiv automentinerea atmosferei în limitele valorilor terapeutice.
Autogenerarea atmosferei este determinata de fenomenele de difuzie si echilibrare termodinamica si electrochimica ce au loc pe cale naturala în atmosfera interna a Halo – Camerei. În cursul acestor fenomene fizice are loc si autoreglarea presiunii vaporilor (solvent) si materia dizolvata (dizolvat – sarea).
Datorita actiunii solventului gazos (vapori de apa) asupra suprafetelor de sare din pereti si pardoseala – în conditii bine precizate de temperatura (T), umiditate relativa (RH), raportul strict controlat dintre aerul viciat (uzat) si aerul proaspat (fara aerosoli salini) (AV/P), schimbul bine controlat (re – împrospatare) al atmosferei (RÎ) – are loc emenatia pe cale naturala de aerosoli salini în aerul din incinta, fara folosirea de substante chimice sau adaosuri ne – naturale.
Beneficiind de o suprafata foarte mare (chiar imensa) de contact dintre aer si sare, atmosfera Halo – Camerei este alimentata permanent si uniform, pe cale naturala, cu aerosoli salini, prin actiunea controlata a solventului asupra solidului.
Metoda de mentinere pe calea naturala a concentratiei optime de aerosoli salini: tinând cont de valentele electro-chimice, precum si de proprietatile fizice ale umiditatii din atmosfera, de tendinta de echilibrare a anumitor potentiale, au loc permanent (bineînteles la nivele atomice) fenomene de micro-dilutie, dispersie, difuzie si termo-dinamism al aerosolilor în atmosfera creata. Pe întelesul tuturor, datorita micro-încarcaturilor electrostatice si a diferentelor de potential ionii din atmosfera Halo-Camerei atomii de apa cu ionii salini (Na si Cl), se tot rotesc unul fata de celalalt.
